Prin vara lui 2009, în plină criză economică, doi tineri proaspăt absolvenți erau convinși că au șanse zero să se angajeze undeva. Așa că s-au decis să-și deschidă o „afacere”.

Ghilimelele sunt obligatorii. N-aveau nici bani, nici nu știu ce planuri. Firma au denumit-o GIMS IT. De la Gábor (eu), István (asociatul meu), Mureș (MS) și IT.

rietenele noastre de pe atunci — soțiile de azi — plecau la o conferință la Budapesta. Am mers și noi. István a întrebat: „Dacă tot mergem, vrea cineva jocuri de societate?”. Pe atunci, în România, jocurile moderne de societate erau aproape inexistente. Cele în limba maghiară — cu atât mai puțin. Răspunsul ne-a luat prin surprindere. Ne-am întors cu câte două sacoșe uriașe, transportate cu autocarul Orange Ways, bine înghesuite printre bagaje.

Am adus apoi prima tranșă „serioasă” — vreo 20–25 de titluri diferite. Am făcut un site, am făcut o listă de revânzători în Excel, am închis imprimanta și service-ul. Am plecat la vânătoare. Ne-am întors cu 10 parteneri. Nu le-am zis că cele 20 de jocuri de pe listă erau, de fapt, tot stocul nostru. Doi dintre ei lucrează cu noi și astăzi.

A venit sezonul. La vârf, 60 de comenzi pe săptămână. Am fost terminați fizic. Dar veneau comenzi din toată țara — într-un magazin de la marginea orașului, unde niciun om întreg la minte n-ar fi deschis un magazin de jocuri. Ceva se-ntâmpla.

Am atras un partener care a crezut în noi. Lajos a intrat în afacere cu o investiție strategică de... 12.000 de lei. Știu, nu sună ca o sumă care schimbă destine. Dar ne-a ajuns să revopsim magazinul, să ridicăm câteva rafturi și — în sfârșit — să separăm fizic jocurile de service-ul de calculatoare.

Un client ne-a găsit cu greu și ne-a zis fără menajamente: „Mutați-vă în centru!”. Am râs. O locație centrală era ceva SF pentru noi. A doua zi, același client ne-a sunat cu un spațiu liber în clădirea vechiului Teatru de Păpuși din Târgu Mureș. Am spus da fără să gândim prea mult. Făceam un pas URIAȘ înainte.

Ce a urmat n-a fost tocmai o explozie. A fost o evoluție imprevizibilă: o lună bună urmată de două slabe, un salt înainte urmat de o alunecare în lateral. Aveam luni când totalul vânzărilor era cât vindem astăzi într-o singură zi. Erau zile în care nu intra nici măcar un singur client în magazin.

Banii? Foarte puțini. Timpul? Foarte mult. Și l-am investit pe tot.

Am organizat seri de jocuri. Am fost primii care au dus jocurile în școlile din zonă — în pauze, în ore de recreație. Ne-am jucat cu mii de copii. Am fost la festivaluri, la zile studențești. Am fost chemați să organizăm jocuri chiar și la o nuntă.

Am fost printre primii care au filmat prezentări de jocuri în limba maghiară pe Youtube — pe când nimeni nu mai făcea asta. A fost clar cea mai creativă perioadă din viața noastră.

Am introdus în România Crokinole, un joc de dexteritate cu rădăcini canadiene care a prins o comunitate surprinzător de pasionată — vindeam peste 100 de seturi pe an, o cifră enormă pentru piața de atunci.

Am ajuns la Essen, cea mai mare expoziție de jocuri de societate din lume. Când am văzut dimensiunea acelei industrii — sute de edituri, mii de titluri, zeci de mii de oameni care vin doar pentru jocuri — am înțeles: suntem pe drumul corect, chiar dacă acasă ieșeam pe minus.

În 2015, cu un magazin central și un site profesionist, am participat la lansarea editurii Ludicus Games. Am pus umărul la aducerea în limba română a unor titluri care au ajuns clasice: Bang! — westernul caricatural de bluff pe care-l joacă toată lumea la cabane; Village — un joc despre viața într-un sat medieval, cu mecanici atât de elegante încât a câștigat premiul Kennerspiel des Jahres; Great Western Trail — o călătorie epică pe drumul boilor din vestul american, considerat și azi unul dintre cele mai bune jocuri de strategie din lume.

În 2019, drumurile mele și ale lui István s-au separat. El a continuat cu Ludicus, axat în primul rând pe distribuția B2B. Eu am rămas cu Játszma — focusat pe consumatorul final. Fiecare pe drumul lui, dar cei mai fideli parteneri.

A venit COVID-ul. Am lansat Jocozaur, un brand pentru piața de limbă română. Cererea a explodat. Site-ul a trecut și el la nivelul următor. Afacerea creștea vertiginos. Și apoi a murit tata.

Tatăl meu a fost răpus rapid de virus. Nu a fost o luptă lungă. A fost brusc și definitiv. Am fost dărâmat pur și simplu. Lumea continua să se miște, comenzile veneau, telefonul suna — iar eu nu mai știam de ce contează ceva din toate astea.

Ceea ce m-a ținut a fost un lucru simplu: știam că tata nu ar fi vrut să mă opresc. Așa că nu m-am oprit.

Jocumentar

În acea perioadă, în timp ce eu căutam să mă adun, Ali Farczádi — coleg de echipă la acea vreme, colaborator și azi — și Zoltán Rab — regizorul pe care l-am contractat pentru proiect — au străbătut țara ca să finalizeze un vis la care lucrasem împreună: Jocumentar, primul documentar din lume despre jocurile de societate. La premiera de la cinema – sep 2020 - în Târgu Mureș, am umplut două săli simultan. Mă uit la oamenii ăia și mă gândesc că asta e, de fapt, toată povestea: oamenii care apar exact când ai nevoie de ei.

Scriu aceste rânduri după 15 ani. Am vândut zeci de mii de jocuri. Am deschis un al doilea magazin, în Cluj – în spatele SORA. Astăzi suntem cel mai mare retailer de jocuri în limba maghiară din România. Am trecut prin crize, despărțiri, tragedii și momente în care cifra de afaceri pe o lună era mai mică decât cea de pe o zi de azi.

La începutul acestui an, ne-am oprit și ne-am întrebat: cine suntem noi, de fapt, ce ne face speciali și cum trecem în etapa următoare?

Răspunsul a venit din ceea ce am trăit în toți acești ani — de la serile de jocuri cu prietenii și cu familiile noastre, la sălile pline de cinema de la premiera Jocumentar, la clienții care revin cu copiii lor. Játszma ne aduce împreună. Asta facem. Asta am făcut dintotdeauna, chiar dacă nu aveam definite cuvintele în acest fel.

Din această poziționare s-a născut și o decizie pe care o tot amânam: brandul Jocozaur rămâne o etapă frumoasă, dar de acum vom comunica sub o singură umbrelă — Játszma — și în română, și în maghiară. Deși am investit mult în Jocozaur, această mutare ne va simplifica activitatea operațională, ne va ajuta să fim mai focusați și mai eficienți. Dar astea sunt detalii tehnice.

Motivația din spatele lor este aceeași ca la început — să ne bucurăm de felul în care jocurile ne aduc împreună cu prietenii și familia. Iar dacă ai ajuns să citești până aici, înseamnă că probabil și tu crezi că un joc bun poate face mai mult decât să-ți ocupe timpul într-o seară.